Posts Tagged 'educatie'

Un copil: despre cei 7 ani de acasa

Ce poate fi mai frumos si mai relaxant decat o injuratura sanatoasa?
Pai de ce sa nu ne exteriorizam, de ce sa nu injuram si sa blestemam, daca putem?

Monica Acis Daniela, Brasov, suburbii

„Doar e democratie, am voi sa fac ce vreau, si plus de asta asa face si tata si mama. Asa face si fratele meu si sora mea, asa fac toti vecinii mei, adica apropae toti, cu exceptia lu’ tanti Gina, dar ea este altfel.
La mine in cartier a injura este ceva normal, chiar ma mir cand vad pe altii, din alte zone ca se abtin. Si faza cu gunoiul pe strada, ce ciudat! Am vazut un nene ca a tinut gunoiul in mana 150 de metri, pana la primul cos de gunoi, legat de un stalp. Pai tata il azvarlea cat colo, ce cos de gunoi. Mama!!!!!!!!!!ce lucruri multe si noi am vazut zilele astea, de cand am inceput scoala. Stiti, la noi in cartier acoperisul scolii a cazut, si trebuie sa mergem in cartierul vecin, dincolo de calea ferata. Aici este altfel au asfalt, canalizare, oamenii sunt mai bogati, toti au servicii…ce ciudat, tata zicea ca doar prostii se duc la munca, dar eu vad ca ei nu sunt prostii. M-o fi mintit tata? Si in autobuz am vazut un nene ca a dat locul lui unei doamne in varsta, exact asa cum ne-a zis doamna la scolala, insa tata nu ar face asa ceva niciodata.
Chiar nu stiu ce sa mai cred, noi suntem atat de diferiti de ceilalti….Stau si ma gandesc ca poate tata nu e tata, si asta pentru ca imi place cum gandesc ceilalti. O sa fie greu, dar am de gand sa invat multe lucruri la scoala, asta pana cand tata nu ma va mai lasa, caci asa a zis: „patru clase si apoi la munca!”. Daca voi putea sa invat si daca Domne Doamne ma va ajuta, poate il voi convinge si pe tata sa se schimbe un pic, poate ma va lasa la scolala mai mult….”

 

 

Diploma, un reper?

Atat in sistemul bugetar dar si unele firme medii, se cere sa ai licenta, si prea putin le pasa daca ai si cunostiintele necesare ocuparii postului respectiv. Daca unele firme mai verifica catusi de putin, in sistemul bugetar e suficient sa ai o pila bine pusa, si cu hartia de mare licentiat in mana, gata, postul e al tau.

Ne mai intrebam de ce sistemul din Romania este corput si prost calificat. Competenta nu este principalul factor pentru angajare.

Trecand peste asta, cineva imi povestea despe niste studenti care, intr-o excursie in Fagaras au dat peste niste localnici fara liceu (facultate nici gand). Fiind cazati in aceiasi pensiune s-au imprietenit. Din vorba in vorba au realizat ca ei desi erau studenti, nu aveau raspunsuri la intrebarile puse de cei fara studii. Si nu erau intrebari ciudate, ci de cultura generala.

Hm! Raman la idea ca degeaba ai licenta daca ai luat-o pe naspa, sau ai trecut prin facultate ca gasca prin balta.

Frumusetea adevarata

Frumusetea, definitie:  Categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă însușirea omului de a simți emoție în fața operelor de artă, a fenomenelor și a obiectelor naturii etc. și care are ca izvor obiectiv dispoziția simetrică a părților obiectelor, îmbinarea specifică a culorilor, armonia sunetelor,etc…….care place, trezeste admiratie din punct de vedere moral.
Din perspectiva sociala, frumusetea omului este fie exterioara, fie interioara, fie si una si alta. Greu de gasit o persoana frumoasa si interior si exterior.
In general in societatea noastra, frumusetea exterioara a devenit un standard impus atat in lumea showbiz-ului cat si in mai toate.  Prea putini mai pun accent si pe latura interioara, cea mai principala de altfel, cea care ne face cea ce suntem: oameni.
Frumusetea unui caracter nobil
POVESTE:
<< – Intr-o famlie , cu trei copii, cu o situatie financiara bunicica, intr-o zi zi vine necazul. Sotul moare intr-un accident stupid. El era cel care aducea bani in casa, si aveau destule rate la banci, caci confortul casei i-a costat mult. Au urmat clipe grele. Bancile sunau zilnic, facturile la utilitati se inmulteau. Vaduva a fost nevoita sa vanda din bunurile din casa unul cate unul. Si cu cat zilele treceau, mai grea devenea situatia lor.
Exista un om, mai in varsta decat ea, si care o dorea de mult. Acum o tot vizita si ii batea apropouri despre faptul ca singura nu se va descurca si ca are nevoie de un barbat in casa, mai ales ca are si trei copii. Binenteles ca despre el vorbea. Vaduva aceasta nu era o femeie nici usuratica, nici proasta. Stia ce o asteapta daca va acepta sa ii fie sotie.
Dar erau copiii. Aveau nevoie de hrana, imbracaminte, educatie, etc. Orfelinatul nu era o decizie prea buna.
Si multe nopti de chin sufletesc, lupte crancene cu propia constiinta, incercari disperate de a gasi o solutie……degeaba.
Apoi, a decis. Se va casatori cu el! …….Si asa a facut. Au urmat ani intregi de chinuri. Acest barbat era exact opusul a tot ceea ce fusese fostul ei sot. Avea tot felul de obiceiuri, de la ciudate la sadice. Dar ea a rabdat totul, pentru copii. Si-a sacrificat viata pentru ei (caci viata ei de acum, era mai bine sa fi murit odata cu fostul ei sot- asa isi tot spunea ea).
Fostele ei prietene radeau de ea, ca s-a maritat tocmai cu acest nemernic. Radeau de ea ca s-a vandut pentru bani. Si asa si era. Se vanduse pe bani. Dar nu pentru ea, ci pentru copii ei.
Au trecut anii, si acest al doilea sot a murit si el. Era mult mai in varsta ca ea, si ajutat de toate viciile sale sfarsitul a venit relativ repede.
Si desi moartea unui om este un lucru rau, ea a rasuflat usurata. Odata cu moartea lui, chinurile ei au luat sfarsit. Si privind inapoi la toate visele copilariei ei, la toti anii vietii ei, un singur lucru bun a vazut: PROPRI EI COPII.>>
Iata un exemplu de frumusete interioara, de caracter nobil, care lasand la o parte tot ceea ce si-a dorit a facut ce era nevoie.
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
UN ALT EXEMPLU
Familia Adam
<<-Doua familii vecine nu se intelegeau deloc. Familia adam isi vedea de treba, dar familia Toma nu.
Intr-o zi cand sotul si sotia Adam erau plecati la serviciu, casa lor a luat foc. Si asta pentru ca, copiii lor s-au jucat cu chibriturile in casa. Educatia data de parintii lor era una precara.
Intre timp domnul Adam venea acasa. Si cand a avzut flacarile iesind prin acoperisul casei vecinilor, nu s-a gandit nici o clipa la problemele create de copiii familie Toma, nici la necazurile ce i le-a pricinuit domnul si doamna Toma in trecut, ci a sarit prin prin foc si, cu mainile goale i-a salvat pe cei doi copii poznasi.
S-a ars la maini si la fata in aceasta actiune eroica. Cicatricele au ramas vizibile multa vreme. Cu toate astea, familia Toma, dupa ce si-a reparat cat de cat casa si s-a mutat inapoi in ea, au dat dovada de acelasi spirit de cartitori si rautaciosi. Ba mai mult, puneau intr-un fel pe seama familiei Adam incendiu.
Au trecut 3 ani de atunci, si intr-o seara o furtuna foarte puternica, un uragan, s-a abatut peste oras. Si cum familia Toma nu si-a reparat casa corespunzator, uraganul le-a devastat-o.
Ramanand sub cerul liber, cu picaturile de ploaie ce le-au strapuns hainele pana la piele, dardaind de frig, au mers din usa in usa pe la toti vecinii, dar nimeni nu le-a deschis. L-a familia Adam nu au indraznit. Insa domnul Adam avea un caracter deosebit. I s-a facut mila de ei si i-a chemat la el. Au venit si au innoptat acolo, iar a doua zi, domnul Adam si-a luat liber de la serviciu si i-a ajutat sa repare casa.
Ceva s-a intamplat. Domnul Toma, si de altfel toata familia sa, au vazut ceea ce nu credeau ca este posibil. Cate rautati le-a facut celor din familia Adam si celorlalti vecini, si tocmai la cine nu se astepta, acela i-a ajutat. Adecis sa isi schimbe felul de viata si sa fie un om bun. Copiii familiei Toma si-au ales ca model in viata pe domnul Adam si au aruncat la gunoi toate C.D.-urile cu muzica ‘hip-hop’, vechiul lor model de viata, rebel.>>
Frumusetea unui caracter nobil se vede in toate aspectele vietii noastre, dar mai presus de toate el iese la iveala in situatii critice.
Degeaba o frumusete exterioara. Ceea ce este bun si frumos nu izbeste neaparat ochiul. Este la interior.
Cu bine!

//

Copiii bucuria noastra

Ca orice lucru bun din viata noastra copii isi au timpul si rostul lor. Si noi am fost copii, unii dintre noi si-ar mai dori sa fie inca, si stim ca aceasta parte a vietii (copilaria) este cea mai frumoasa. Fara griji, fara atatea probleme, fara stres…

Dar pentru ca aceasta parte a vietii sa fie si cea mai frumoasa trebuie indeplinita anumite conditii: sanatate, mediu social adecvat, dragostea parintilor, educatie…Cum de sanatate Dumnezeu are grija, noua ne ramane datoria de a supraveghea sa nu se intample diverse accidente, de a educa si de a oferi copiilor nostri afectiune. Iar la educatie ar fi multe de spus, dar esenta este ca trebuie cei 7 ani de acasa, acea perioada care de fapt nu se opreste in anul 7, si care creaza etapele principiale ale moralitatii. Moralitate care formeaza caracterul, si care defineste ce este bine si ce nu. Astfel, si ei la randul lor vor avea ce transmite mai departe.

Am auzit parinti spunand: „nici ai mei nu mi-au oferit aia sau aia, nici eu nu iti dau.”     Sau:”daca eu nu am avut macar copilul meu sa aiba.”

Aceste vorbe, cu referire la diverse bunuri materiale, gen jucarii, haine, dulciuri, carti, etc sunt percepute diferit de fiecare persoana in parte . Daca expresia: „nici ai mei nu mi-au oferit aia sau aia, nici eu nu iti dau.”, este cat se poate de egoista, nu trebuie nici sa cadem in cealalta extrema, oferind totul copiilor nostrii, facandu-i niste razgaiati care ajung sa creada ca li se cuvine orice, si care mai tarziu vor da dovada de lipsa totala de respect fata de autoritatea parinteasca si sociala.

Un echilibru trebuie in toate aspectele vietii si mai cu seama in cresterea si educarea copiilor. In functie de educatia primita in primii ani de viata, se va decide viitorul copilului. Exista pe net o multime de site-uri care dezbat aceste probleme, eu doar le-am adus in atentie.

*************************                   *****************                  **********************

Exista, insa, si oameni care nu vor copii. Le vom respecta aceasta decizie pentru ca este dreptul fiecaruia sa gandeasca si sa traiasca dupa cum ii dicteaza constiinta. Si totusi trebuie spus ca, lasand la o parte pe cei care din probleme medicale, sau cei care datorita serviciului nu mai au timp nici pentru ei, cu mici exceptii, dau dovada de egoism cand nu isi doresc copii.

In aceasta lume, cu toate problemele si neajunsurile ei, copiii sunt cei ce o fac sa fie frumoasa. Ei ofera o motivatie in plus, si inca una solida, de a fi mai buni, mai responsabili, mai generosi, mai afectuosi,…. mai oameni. Este un lucru stiut si chiar testat faptul ca o femeie cand devine mama intraga ei fiinta se schimba, in bine, ea devenind mai practica, mai luptatoare, mai curajoasa, mai afectiva, mai responsabila. De fapt ea atunci isi atinge adevarata menire. Si nu este valabil doar pentru femei ci si pentru barbati deopotriva.

Zambetul unui copil, bucuria sincera si neegoista, increderea naiva in parintele sau, sunt lucruri ce nu pot fi cumparate cu bani, si pe care nu le poti avea decat atunci cand devii parinte.

Cu alte ocazii vom continua aceste subiecte, pana atunci: cu bine!

 

educatia media

Educatia copiiilor este foarte importanta si sunt multe aspecte ale acestui subiect. In postarea de astazi voi vorbi despre sursa educatiei dupa orele de sacoala. Unii copii isi primesc educatia in spatele blocului (bagabonteala), altii in vre-un club de sport, arte, etc…, (favorizatii), altii sarmanii muncesc din greu pentru ca nu au alta solutie (sarmanii), altii in fata televizorului sau a internetului (copiii multimedia). Acestia din urma, copiii multimedia, primesc informatii bune sau mai putin bune, si-le insusesc si isi dezvolta caracterul in functie de notiunea de „bine sau rau” primita aici. Si este o PROBLEMA!!!!! Pana de curand m-am intrebat ce o sa vada copiii mei la tv. Marile televiziuni din Ramania: ProTv si Antena 1, nu au alocat nici 5 minute pentru copii. Nici desene animate, nici programe educationale, nimic. In schimb se i-au la intrecere in stiri cu violenta excesiva chiar seara, la orele 17, cand orice copil si adolescent se uita la tv. Ori banii, care vin din audienta, ori pur si simplu prostia ii conduce pe directorii lor de programe; dar as inclina ca aviditatea dupa audienta si de acolo banii din reclame. Este adevarat ca mare parte din populatie este dornica de astfel de stiri, altfel de unde atata audienta? Lasand la o parte acest aspect, vreu sa v-a spun ca exista si emisiuni frumoase si chiar educative pe cablu. Eu am antena satelit, si exista un post tv. BEBE.TV. , are emisiuni super curate, fara violenta, fara nimic negativ. Nu ma nici un interes sa fac reclama acestui post tv., pur si simplu este altceva, decat mitocania din tv-urile noastre, si pentru copiii de pana in 5 ani este chiar o.k. Daca copilul este invatat de mic sa ii placa lucrurile frumoase si simple, v-a avea doar de castigat, daca insa parintii il uita in fata tv-uli la desene animate cu balauri, vampiri, extraterestrii, monstrii, vrajitorii, pistolari, cutitari, etc, cu siguranta ca va avea o perceptie eronata a vietii. Fiecare parinte isi va educa copiii cum crede de cuviinta, dar sa nu v-a intrebati mai tarziu de ce…? citeste//

Datorie de viata 2

Doresc sa continui dezbaterea pe aceasta teme pentru a nu fi inteles gresit. Nu este vorba in nici un caz de socialism! Nu imi place politica, si oricum, eu sunt de orientare dreapta. Nu imi imaginez o viata normala in comunism.
Datoria de viata este ace’a datorie pe care o are orice om, ace’a datorie lasata de Dumnezeu:
-de a avea copii, a ii creste si a ii educa;
-de a ajuta pe cel sarman de langa noi;
-de a invata pe cel nepriceput;
-de a incuraja pe cel dezamagit, etc.
Sunt multe datorii pe care omul le are in viata. Unele sunt mai mici, si nu reprezinta o gravitate foarte mare daca nu sunt indeplinite. Altele, insa, pot avea repercursiuni grave asupra noastra si a celor din jur daca sunt neglijate. De exemplu:
-daca ne jucam cu focul in casa, riscam sa provocam un incendiu devastator atat pentru noi cat si pentru vecini.
-daca vom polua in nestire planeta noastra, consecintele se vor vedea, doar ca nu imediat. Peste ani, altii vor suferi din cauza noastra.
-daca nu respectam legislatia rutiera putem sa ne ranim noi, dar si pe altii, sau poate chiar sa se termine mult mai rau…
Sunt multe lucruri care necesita o deosebita atentie din partea fiecaruia dinte noi. Dar cea mai importanta este EDUCATIA pe care o dam copiilor sau celor pe care ii avem in grija.
Am sa dau un exemplu, poate nu cel mai relevant, dar tine de acea educatie civica pe care o primesti in cei „7 ani de acasa”. Hm!!!
Exemple ar fi multe. Vorbeam, deci, de datoria de viata, principala datorie, EDUCATIA. Daca toti cei in masura, si enumer cativa: parinti, bunici, tutori legali, profesori, mentori, asistenti sociali, etc, si-ar educa bine pe cei ce ii au in grija, cu siguranta ca delictele, faradelegile, rautatile, prostiile, egoismul, nepasarea ar fi mult mai putine in randul celor de langa noi.
Si in afara de mizeria vizibila oricui, pe care unii dintre conationalii nostrii o fac in mijloacele de transport in comun, pe strada, in alte locuri sau moduri, exista si oameni fara constiinta, fara „suflet”, sadici. Acestia din urma, folosesc violenta, comit talharii, abuzuri de orice fel, unii dintre ei se ocupa cu sechestrari de persoane, rapiri de copii in scopul de a ii transforma in sclavi, cersetori, sau pur si simplu ii vinde pentru organe, asa cum se vinde un miel sau vitel in obor. Altii, formatii in adevarate retele, bineinteles, rapesc oameni si ii obliga sa munceasca ca sclavi in diverse domenii si locuri, sau ii obliga sa se prostitueze. Si ar fi foarte, foarte multe de spus pe tema asta. Si, personal cred ca, daca acesti indivizi ar fi avut parte de educatie si afectiune in copilaria lor, si in viata lor 90% dintre ei nu ar fi ceea ce sunt acum.
Este adevarat ca rautatea si faradelegea exista inca din copilaria planetie noastre, si va merge pana la finalul ei, dar o societate formata din oameni educati ar avea o rata a infractionalitatii foarte scazuta. Copiii, in special, lasati nesupravegheati de parintii lor, fara sa aiba parte de EDUCATIA PRINCIPALA, care se face ACASA de catre parinti nu vor fi niciodata ceea ce ar trebui sa fie. Exista o vorba din batrani: „Dintr-un tata betiv si o mama curva a iesit un copil (om) stricat.” Pe cat de adevarat, ramane sa aprecieze fiecare.
Si daca in afara de familie, atat scoala, biserica, cat si alte institutii specializate si-ar face datoria pe deplin, altfel ar sta lucrurile in Romania.
Eu personal, atat cat pot, incerc sa ajut. Daca nu am fost mereu conform asteptarilor, e normal, sunt un simplu om. Sper insa, cu ajutorul lui Dumenzeu sa pot si sa putem mai mult.
Ar mai fi multe de spus, dar pentru moment, este suficient.
Cu bine!

Datorie de viata

Sunt lucruri pe care le facem din reflex, pe care odata invatate nu le mai uitam. Sa ne gandim de exemplu la banalul mers pe jos, la innot, sau la mersul pe bicicleta ;  nu ne-am nascut cu ele invatate, ci le-am invatat pe parcurs. Si odata invatate, nu le mai uitam , ne folosim de ele pentru tot restul vietii. Sunt multe lucruri frumoase in viata pe care le facem in mod automat, de care ne bucurm si daca printr-o conjunctura nefericita, am pierde acele abilitati am fi foarte suparati, fara acea bucurie care face ca fiecare zi sa fie una placuta.

Exista anumite principii care coordoneaza atat viata noastra cat si tot ce se intampla in jurul nostru. Folosindu-ne de unul dintre ele putem sa exemplificam ceea ce va voi spune mai departe. Si anume, ca: un avantaj, o caracteristica importanta odata pierduta, este mai rau ca atunci cand nu am fi avut-o niciodata. Imaginati-va un scenariu pesimist, un om la o varsta medie , de35 de ani isi pierde simtul vazului. Pentru el este o tragedie fara margini. Am putea spune ca pierderea este de nedescris, si ca viata lui nu va mai fi niciodata la fel, ceva important din el a murit.  Dar in acelasi timp sa luam cazul unui om care s-a nascut cu acest handicap, el nu a vazut niciodata, pentru el este ceva normal sa nu vada, el nici nu stie cum ar fi sa vada.  Deci punanad acesti doi oameni fata in fata, cel care a pierdut vederea este foarte nefericit spre deosebire de cel care nu a vazut niciodata. Sper ca am fost cat mai clar in aceasta explicatie.

Cineva stie sa mearga pe bicicleta, sa scrie si sa citeasca, sa fie un om bun, sa faca ceea ce trebuie. Dar oare s-a nascut cu aceste abilitati? Nici gand! Cineva a vegheat mereu, pana cand insusite, trasaturile bune de caracter au prins contur, dezvoltandu-se armonios. Fara educatie, fara ca cineva sa isi piarda timpul, in slujba altcuiva (gen : copii ) , nu vom avea niciodata  oameni competenti, seriosi, demni de incredere. Nu vom avea niciodata societatea pe care  am dori sa o avem.

Avem o datorie uriasa in viata noastra, aceia de a face copii, de a-i creste si de a ii educa. Acest lucru se va face cu pierderi de timp si sacrificii.


Arhive

Categorii

Blog Stats

  • 128,506 hits

Urmărește-mă pe Twitter