Memoriile unui blogger: jurnalistica

Scriu la taste. Ceva simplu, banal, obisnuit, normal. Scriu la taste pentru ca am un laptop, pentru ca am o conexiune la internet, pentru ca exista energie electrica.

Scriu la taste despre aproape orice. Si fac asta pentru ca stiu sa o fac. Daca m-as fi nscut acum 100, poate 200 de ani, cu siguranta ca as fi fost scriitor, cavaler, sau taran pe camp. Ah! Sa nu uit: poate haiduc.

Scriu la taste pentru ca am un blog ce face niste chestii extraordinare: eu scriu de acasa, informatia zboara spre serverul unde sta blogul meu cu baze de date si alte minunatii, iar acolo informatia pleaca spre computerul celui ce citeste aceste informatii, bineintele ca intre etapele enumerate de mine sunt multe altele, si de multe ori este implicat si nea’ Google cu armata sa de robotei.

Scriu la taste pentru ca este o meserie ca oricare alta. Daca as fi fost bun la matematica as fi descoperit noi formule, noi teorii, la fel in fizica, chimie, etc. Daca as fi fost bun in jurnalistica .. ei bine asta e o alta poveste. Caci jurnalistica implica niste compromisuri. De exemplu Mircea Badea, baiat foarte istet, care stie sa argumenteze o opinie, care stie sa despice firul in patru, si totusi, concernul media la care este angajat isi pune amprenta mai mult decat trebuie asupra deontologiei profesionale.

Scriu la taste pe un blog, caci daca scriam pentru un ziar ar fi trebuit sa:

  • fiu de stanga,     sau
  • fiu de dreapta,       sau
  • fiu pro sau contra cuiva,     sau
  • sa fi ajuns acolo ‘cumva’.

Asa ca scriu la taste. Printre alte doua joburi, printre probleme familiare si relatii sociale, mai scriu din cand in cand la taste. Insa putini oameni apreciaza calitatea unui articol, poate pentru ca unii nu inteleg limba romana, pe altii poate ii deranjeaza faptul ca din cauza grabei mai gresesc o litera, altii alte probleme.   Asa se face ca bloguri de doi lei, pline de doar poze cu gacigi fac trafic, iar bloggeri ce scriu pe bune, nu.

Si ce conteaza? 100 de oameni de ma citesc regulat tot e bine. Si din ei daca macar 10, vreodata, prin articolele mele sunt ajutati in vreun fel, este perfect. Sunt multumit, ca scriu la taste.

3 Responses to “Memoriile unui blogger: jurnalistica”


  1. 1 Boogie 26/07/2011 la 11:42

    Eu cred ca scrii la taste pentru ca iti place sa faci acest lucru si nu conteaza ce zice lumea, tu faci acest lucru pentru placerea ta personala.

  2. 2 Pato Basil 26/07/2011 la 11:42

    nu trebuie sa ne sperie faptul asta… daca scriem bine la un moment dat cineva o sa si citeasca!

  3. 3 andreea iulia toma 27/07/2011 la 10:18

    Articolele tale sunt foarte bune si se cunoaste munca ta in ele…tine-o tot asa, poate intr-o zi va fi mai mult apreciata adevarata valoare si nu chestiile superficiale.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Arhive

Categorii

Blog Stats

  • 121,936 hits

Urmărește-mă pe Twitter


%d blogeri au apreciat asta: