Abuzuri fizice

Un copil
prea mic in lumea asta mare
mereu privesc in sus, la toti cei mari
si mama, si tata, si tataia.

Si usa e inalta, la clanta nu ajung,
ma uit pe geam
nu vad nimic, doar crengile in vant.
Invat usor, usor, si una, si ailalta,
ma simt un rege mic
un printisor
luat mereu in brate, de toti ai mei.
Cand fac prosie
m-ascund dupa fotoliu
si tac chitic
dar mama m-a gaseste tot mereu
si ma plesneste peste fund.

Nu tare, cat sa doara
sa nu mai fac
prostii.

Si timplul trece,
prea iute uneori.
Ma vad mai mare, mai matur:
dar vai ce bine e acasa!
Copii mai mari s-au luat de mine,
si m-au lovit.

Si plang
sunt suparat, dar mama ma alina.
Sunt totusi inca mic,
doar un copil.

Uit repede
pana a doua oara.
Ceilalti copii sunt rai,
mereu m-a bat.
Intreb pe mama:
cu ce sunt eu devina?
Cu nimic, puiule
si stras ma tine-n brate.

Ma uit la ea, cu lacrima-mi pe ochi
si vad o vanataie.
O mai vazusem, zile dupa zile
dar fara sa inteleg.

Eu si cu mama
suntem mereu batuti.

0 Responses to “Abuzuri fizice”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Arhive

Categorii

Blog Stats

  • 121,937 hits

Urmărește-mă pe Twitter


%d blogeri au apreciat asta: