Dacă nu ai învățat nimic nou ți-a trecut ziua degeaba

Ideea de distracție și de a pierde timpul este poate cea mai ciudată și greșită dintre toate concepțiile moderne.

Omul de când se naște și până moare este dator să învețe și mereu să învețe. Este normal și logic că ceea ce se începe încă de la naștere (procesul învățării) să continue pe tot parcursul vieții.

Zi de zi ești dator să înveți ceva nou, să îți dezvolți mintea (să antrenezi ‘mușchiul’ minții).

Și dacă în această seară poți spune că nu ai învățat nimic în cursul zilei de azi să știi că ziua asta a fost pierdută.

Reclame

Am învățat de la viață

Am învățat de la viață, în timpul scurs de la a mea naștere și până în prezent, mai multe lucruri. Și voi enumera câteva mai jos poate vor fi de folos cuiva:

  • Mulțumește-te cu mai puțin! În acest fel vei fi liber.
  • Nu crede tot ce auzi indiferent de sursă! Minciunile pot fi perpetuate și secole de-a rândul.
  • Sănătatea ta este mai importantă decât jobul sau salariul.
  • Familia și prietenii sunt cei mai importanți. Nu ignora însă nici pe vecini, căci ei sunt aproape.
  • Nu fă excese de nici un fel. Excesele nu sunt nici sănătoase, nici normale.
  • Nu fă cumpărături care nu îți trebuie doar pentru că îți permiți. Va veni ziua când nu îți vei mai permite nimic.

Religia numită Ateism

Atei sunt credincioși?

 

 Este ateismul o credință?

Secolul nostru este poate cel mai credincios din toată istoria omenirii. Aproape toți oamenii cred în ceva sau cineva.

Deși mulți oameni consideră că ateiștii sunt necredincioși și ignoranți, nu este adevărat.

Ignoranții sunt o categorie specială de oameni, lor nu le pasă de prea multe.

Dar ateiștii deși nu cred în supranatural sau divinitate, ei cred (cei mai mulți dintre ei) în Teoria Evoluției. Ei cred că lumea și toate celelalte sunt rodul hazardului și al șansei, precum și al unui lung proces evolutiv.

Și chiar dacă ateiștii nu cred în Dumnezeu sau în vreun Creator, prin credința într-o teorie nedovedită (Teoria Evoluției) ei dau dovadă de credință.

Mai exact credința în Știință.

Știință în locul lui Dumnezeu

Pentru a crede că nimic a explodat (acest nimic fiind un punct în Universul Cuantic) și în a miliarda, miliarda, miliarda parte dintr-o secundă a apărut totul, adică materia, spațiul, timpul, etc, este nevoie de credință nu glumă.

Astfel chiar dacă nu este implicată o ființă supranaturală în credința ateistă, tot de credință este vorba. Credința în lucruri ce nu pot fi dovedite.

De ce nu putem fi fericiți?

Fericirea este un concept sau ceva palpabil, ceva ce poate exista cu adevărat în viața noastră?

Dintotdeauna oamenii au alergat după fericire. Unii au definit-o că fiind o stare de beatitudine, alții au considerat că fericirea este strict legată de iubire, iar alții au considerat că a fi mulțumit cu puțin este calea spre fericire.

Citește și: Diferența între onoare și orgoliu

Cu toate că există mii de variante prin care se încearcă explicarea fericirii, cel mai probabil fericirea este diferită pentru fiecare în parte. Deși cred, opinie personală, că o variantă acceptabila a definirii fericirii poate fi o combinație între cele descrise mai sus.

Și asta pentru că fără iubire se face loc egoismului (dușman de moarte al fericirii), iar fără a fi mulțumit cu puțin se crează o stare de nemulțumire accentuată, și indiferent cât și câte am avea nu vom fi mulțumiți și fericiți pentru că mereu vom dori mai mult.

Linkuri externe: Cum să te vindeci de depresie

Diferența între onoare și orgoliu

În decursul timpului am întalnîn tot felul de oameni. Oameni buni, oameni răi, oameni parșivi, idioți, târfe, oameni obsedați de o idee, un ideal sau carieră, oameni extrem de inteligenți, dar și oameni foarte proști, incredibil de proști..

Am întâlnit oameni deosebiți pe care îi voi purta în suflet toată viața mea, am întâlnit oameni care prin însuși felul lor de a fi mi-au făcut viața mai frumoasă. Am întâlnit oameni care erau predispuși la negativism, oameni dependenți care se luptau din greu cu dependența..

 

Am întâlnit oameni victime ale răutății celor de lângă ei, dar și oameni care făceau rău altor persoane din plăcere. Am întâlnit oameni așa numiți vampiri emoționali, am întâlnit oameni ce pretindeau că îmi sunt cei mai buni prieteni pe care i-ași putea avea vreodată dar care în momentul în care nu am vrut să fac ceva ca ei au devenit brusc dușmani de moarte….

 

Am întalînt oameni blânzi, cu suflet frumos. Am întâlnit oameni atât de altruiști încât dacă mă comparam cu ei eu păream un mare egoist, dar am întâlnit și egoiști și egocentrici care aveau impresia că lumea se învârte în jurul lor. Am întâlnit oameni foarte naivi, dar și oameni extrem de manipulatori…

Da. Am întâlnit aproape orice fel de oameni.

 

Și pot spune clar că între orgoliu și onoare este o diferență ca de la cer la pământ.

Oamenii de onoare au un set de principii. Oamenii de onoare respectă pe toți ceilalți oameni, indiferent de statutul social, sex, etnie, religie, sau orice altceva.

Oamenii de onoare se țin de cuvânt, fac tot ce este omenește posibil pentru a respecta promisiunile făcute. Și niciodată nu ar trăda încredere cuiva.

Oamenii de onoare sunt prieteni loiali, pentru totdeauna, nu doar când le este lor convenabil.

 

Orgoliul însă este total diferit. Oamenii orgolioși nu au principii, ei trăiesc și acționează astfel încât imaginea lor publică să fie cat mai frumoasă.

 

Oamenii orgolioși pun foarte mult accent pe ceea ce cred alții despre ei. Cu cât sunt mai lăudați și admirați cu atât sunt mai fericiți. Chiar dacă în sufletul lor sunt conștienți că imaginea creată este falsă.

Oamenii orgolioși au prieteni doar pe cei care le mângâie mereu orgoliul, care fac cum vor ei, și când le convine lor. Noțiunea de respect, loialitate, onoare, altruism, prietenie sau confidențialitate nu există pentru oameni orgolioși.

Ce să alegi dintr-o mie?

Alegerile sunt câteodată un coșmar. Nu știi ce să alegi pentru că ai prea multe opțiuni.

Dar dacă ai avea enorm de multe opțiuni? Să zicem 1000. Pe care ai alege dintr-o mie?

Ai o mie de pixuri, cu care vei scrie?

Ai o mie de variante pentru noul tău job. Ce vei alege?

Ai o mie de cărți, pe care o citești prima?

 

Nu-i așa că dacă nu ai fi avut decât o opțiune era mai ușor? Mai ales dacă ceea ce trebuie să alegi îți va influența viața.

Câteodată valul impresionant, țunami al informației, descurajează cercetarea. Este imposibil să găsești acul în carul cu fân.

 

De Crăciun nu toți sunt fericiți

Pentru copii perioada sărbătorilor este cea mai așteptată din an. Pentru că are un farmec aparte. Și nu doar datorită cadourilor, deși au și acestea rolul lor.

Bradul de Crăciun, luminițele, atmosfera, preparatele culinare specifice Crăciunului, vizitele neamurilor și prietenilor, cadourile, toate creează fascinanta lume a sărbătorilor. Și pentru cei mai mulți oameni, în special copii sau oameni maturi cu suflet de copil, sărbătorile de iarnă sunt minunate.

Din păcate nu pentru toată lumea.

Norocoșii se râzgâie în belșug, și sunt fericiți, timp în care cei mai puțin norocoși au lacrimi pe obraz.

Cu siguranță că în blocul tău sau pe strada ta sunt și oameni mai puțin norocoși decât tine. Și desigur că poți face ceva pentru ei. Poate un cadou de Crăciun dacă știi că posibilitățile lor financiare sunt limitate. Poate un zâmbet, o vorbă caldă dacă supărarea lor este sufletească.

Mă gândesc că fiecare dintre noi am putea face mai frumoasă viața celor de lângă noi. Dacă am vrea. Și nu doar de sărbători, dar mai cu seama de Crăciun.

Vestele galbene din Paris și jandarmii

Manifestații violente în Paris. Bulevardul Champs-Elysées a fost blocat total, ciocniri cu forțele de ordine, mașini incendiate, magazine distruse, turiști alungați, pagube de milioane de euro.

Chestia asta ne dă de gândit. Exact cum au procedat grecii cu ceva ani în urmă, acum o fac francezii. Și o fac cu mare tam-tam. În România câteva manifestații, foarte puțină violență și nimic rezolvat. 

Probabil că românii sunt cei mai adaptabili dintre toți europenii, în sensul că indiferent ce tâmpenii fac tâmpiții de la conducere, trecem cu vederea pentru că poate lucrurile se vor rezolva de la sine, sau poate că încercând să vedem și partea frumoasă a noroiului totul va fi bine. Ca și când dacă ne ascundem capul în nisip precum struțul, pericolul trece.

Interesant este faptul că anul acesta am sărbătorit Centenarul Marii Uniri. Un fel de mândrie patriotică, bineînțeles că manifestată prin stegulețe și cântece patriotice. Dar atât. Marea Românie încă nu este mare decât dacă închidem ochii și pretindem că Republica Moldova nu este România. Dacă închidem ochii și nu ne pasă de faptul că în România economia este la pământ, salariile printre cele mai mici din Europa, că tinerii aleg să migreze în UK, Germania, Belgia, etc, și nu o fac pentru că acolo clima este mai bună decât aici, căci nu este, nici pentru frumusețea țării străine, ci pentru niște salarii mai bune decât în propria țară. 

Da putem crede că doar francezii au voie să blocheze orașul și să ceară demisia unui lider, românii nu. Și de ce am cere noi românii așa ceva? Pentru că aproape toți liderii din ’89 și până în prezent nu au făcut decât să distrugă și să vândă totul companiilor străine? Pentru că nu au făcut nimic pentru ridicarea economiei naționale? Poate. Doar că dintre două partide politice puternice unde ambele par a avea aceeași agendă, ce să alegi? Și dacă nu ai ce alege, ce rost mai are ieșirea în stradă?

Viitorul României? Hm!

Primul meu telefon a fost Motorola

Era anul 1998. Nu aveam telefon fix așa că a trebuit să îmi cumpăr un telefon mobil.

Țin minte că era compania Dialog atunci.

Și era foarte scump. Nu doar telefonul, ci și convorbirile. Taxarea se făcea la unitate. O unitate însemna 40 secunde, și dacă vorbeai spre exemplu 41 de secunde erai taxat cu 2 unități.

Țin minte că am plătit pentru telefon salariul meu pe două săptămâni. Și acest telefon nu aveam nici măcar banalul SMS. Iar cartela intra toată cât e ea de mare în telefon fără să rupi bucățică mai mică.

Nu prea aveam cu cine să vorbesc la telefon pentru că cei mai mulți nu aveau mobil și nici fix.

Țin minte că a trebuit să sun în Mexic pentru cineva și în 6 minute au zburat 15$. Iar atunci dolarul era mult mai valoros decât azi.

Uitându-mă la ce telefoane sunt în prezent mă uimesc și eu. Mai ales că am ținut mult la Motorola meu atunci.

Energia electrică gratuită – interzisă

Energia electrică a devenit indispensabilă în societatea modernă. Nici măcar nu putem să ne imaginăm ce ne-am face fără energia electrică.

Calculatoare, rețele, automatizări, electronice și electrocasnice, sistemul bancar, militar, sanitar, educațional, și sunt doar câteva nume dintre toate cele ce depind de energia electrică.

Dar în a noastră parodie de lume, unde banii sunt cei care fac și desfac, energia electrică costă bani, mulți bani. Și chiar dacă cineva ar inventa un mod prin care ar putea produce energie electrică foarte ieftină, nu va fi lăsat. Va fi sabotat precum marele fizician Tesla.

De ce? Pentru că totul în lumea noastră trebuie să coste bani. Altfel nu s-ar putea ca unii să fie extrem de bogați.


Arhive

Categorii

Blog Stats

  • 161.269 hits

Urmărește-mă pe Twitter

Reclame