Este bine ca un om sa stie mai multe meserii, nu doar una. Desi nemtii au o vorba: “una si buna”, la extrema opusa despre roman se spune ca au 99 de meserii, dar nu stie nici una bine.
Ei, nu este chiar asa. Cei mai multi romani au prins dupa ’89 gustul nemtesc, adaptat: “o singura meserie“, dar nici aia bine. Cum traim in vreme de criza economica, nesiguranta unui job este o certitudine. Asa ca, dupa cum spuneam mai sus, este bine sa avem mai multe meserii, adica sa stim sa facem mai multe, caci nu se stie niciodata.
In vremea veche, adica pana la revolutie, in Romania exista mii de strungari profesionisti si alte mii mai asa, de umplutura. Dar toti aveau jobul asigurat. Apoi revolutia industriala, mai bine zis cea automatizata a facut ca aceasta meserie sa nu se mai caute. La fel au patiti si multi tamplari, caci evolutia ne-a scos in prim-plan termopanele, si … cine s-a reprofilat bine, cine nu: nu.
Multe meserii ce par sigure astazi maine vor deveni istorie, si nu ma refer peste 20 de ani, ci poate chiar de anul viitor. Asa ca, vrem – nu vrem, trebuie sa invatam si altceva. O secretara tanara si frumoasa maine va deveni mai putin tanara si mai putin frumoasa, asa ca in loc sa mearga la matura – dar nici acolo nu e usor de gasit un job – ar trebui sa invete si altceva decat sa raspunda la telefoane, sa faca cafeaua si sa zambeasca non-stop.
Bine e ca omul sa stie cat mai multe, opus stilului nemtesc, caci nemtii au dus-o bine cu acest stil al lor de “una si buna”, numai ca va veni ziua cand romanii, albanezii si turcii nu vor mai vrea sa ii slugareasca, iar atunci vor da din greu, foarte greu, caci ei practic sunt hadicapati. Nemtii nu stiu decat sa faca un lucru, iar daca acel lucru nu se mai cauta ii gasesti la coada la somaj plangandu-si de mila.
Si de ce sa nu recunoastem: romanul s-ar descurca boiereste cu un salariu nemtesc, insa neamtul ar crapa de foame cu un salariu romanesc.


In general omul e un “animal” adaptabil
Trebuie sa mai si vrei sa inveti cate ceva nou sau poti alege sa-ti plingi singur de mila pe propriul umar.
Nu stiu cum un om la 50 de ani mai poate invata ceva nou. Poate ar prinde el cateva chestii dar in nici un caz nu putem spune ca va mai invata. Este adevarat ca sunt si exceptii, dar putine. Se zice ca omul cat traieste invata, asa este, doar ca dupa o varsata … este mai greu si mai apare si plafonarea.
Succes cu noua meserie (bloggereala)!
Sunt si exceptii, pozitive.
sincer cunosc in mare parte vreo 4-5 meserii si practic doar una
)
Ai pus-o la calcul si pe aia de blogger?
Majoritatea secretarelor tinere reusesc sa puna laba pe sefu inainte sa imbatranesca, asa ca ai nimerit-o prost cu exemplul!
Astea sunt cazuri fericite, pentru cei in cauza, sau poate nu, dar sa fim seriosi, cate secretare exista si cati sefi?
eu zic ca-i mai bine sa stii una si bine. e greu sa fi si zugrav si depanator pc in acelasi timp
E greu dar e bine pentru psihic, cand ma satur de p.c.-uri mai dau cu lavabila, cand ma satur de lavabila mai repar un p.c.
Sau, meserii mai apropiate, nu stiu..
Prin 1985 te cam obligau sa mai faci o meserie – era politica de “construire” a omului nou multilateral dezvoltat si policalificat.
si in buna traditie romaneasca, acasa, fiecare invata si sa dea cu var pe pereti, si sa repare balamaua la o usa sau sa repare tocul la un pantof.
Dupa 1990 am inceput sa invatam sa instalam un sistem de operare, sa mai adaugam niste rami pe placa de baza …
Nu stiu cat se mai cauta meseria asta “de instalator” sisteme de operare.
Dar, ….
E bine sa ai calificari in mai multe domenii, dar sa nu le ai degeaba. Adica sa stii sa faci tot ceea ce scrie pe foaia aia acolo, nu doar una si buna, pentru ca restul sunt de umplutura, sa dea bine in CV.
Sunt bune si calificarile pe hartie dar parca mai buna este practica. Intotdeauna am considerat ca diploma trebuie sa fie pusa in planul secund.
Cum fac eu practica la scoala, 6 ore scris pe zi. Aici nici nu se poate numi practica. Din punctul meu de vedere CNE Andrei Barseanu Brasov sta cel mai prost la capitolul practica.
E bine si sa stii teorie…dar si practica. Stii vorba aia:
teoria ca teoria, dar practica ne omoara.